luni, 29 noiembrie 2010

Totuşi.


Azi mi-e dor de calmul meu.
Mi-e dor să nu-mi mai fie dor.Când ţi-e dor,ţi-e dor de orice,de oricine;de toate în acelaşi minut.Mie uneori mi-e dor chiar şi de mine–dar în alt minut,în cu totul alte zile;nu mă pun laolaltă cu restul lumii.
Om care-şi duce singur dorul.Imaginează-ţi cum e când dau ochii cu mine!Trec fix prin mine.Ce-am fost trece prin ce sunt. 
Ce-am fost–om sucit întors către ce nu e,dar posibil să fie;şi ce sunt–om simplu întors către ce e imposibil să fie.
Mă amestec.Eu cu mine,posibil cu imposibil.
Dar eu totuşi rămân ce-am fost.Mă iau aşa cum am fost dintotdeauna.

posibil: în cuvântul ăsta mă ţin eu toată.


 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu